Sonete recent adăugate
Din jarul cenușii renaște
Prin noapte trec tremurătoare stele
Ce luminează diafan zenitul
Să-mi pară mai aproape infinitul,
Ca eu să pot urca ușor la ele.
De-aș ști că va veni cândva sfârșitul
Din lume să dispară toate cele,
Aș pune păsări albe-n rămurele
Ca să vestească grabnic răsăritul.
Din al cenuși jar mai pot renaște
Scântei pe care singur Demiurgul
Le poate dezlega ori recunoaște.
Din pustiiri El va culege moaște
Însuflețite-n viață cu divinul,
Iar tot ce mișcă luptă cu destinul.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoze
mă metamorfozez în fel și chip
sunt soarele care topește munți de zăpadă
mă transform într-un ecou când țip
cerului mângâietor îi fac o serenadă.
adesea cu spirit abil jucăuș
mă avînt în valuri cu aripi albastre
e-o binecuvântare să fiu pescăruș
să străbat cu zborul zările măiastre.
alteori mă simt un amiabil crin
împrăștii fantezii cu gândurile mele
miracolul luminii îl respir deplin
vântul mă leagănă sub baldachin de stele.
sunt și o catedrală cu ziduri de-ametist
în altarul sufletesc propovăduiește Crist.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
din surâsul dragostei m-am născut și eu
și mângâierile mi-au fost hrană să cresc
în brațele mamei zâmbea Dumnezeu
alături de mine cu suportul ceresc.
de mică am crescut univers de iubire
pământul mi-a fost leagăn și învățător
lumini îngerești mi-au pătruns în privire
în arborele vieții sunt ramul uimitor.
rândunici își fac cuib între frunzele mele
nici o furtună nu mi-a stat în cale
am urcat Golgota și am ajuns la stele
au nins peste mine visuri magistrale.
mă confesez la Lună vorbim amândouă
din poezia sufletului se prelinge rouă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet lânced
Zidind lăuntric tainei monumente
eternitatea ta aprinde-o-n tindă
pe zbor de umbre-n mine nemurindă
și ruginind a sânge-n plăgi clemente.
Că nălucirii lațul să-mi întindă
îmi sunt a tale toate argumente;
Zoriri ființei tale-n predici lente
pe când privesc icoana din oglindă.
Ți-e noaptea fără gândului poruncă
și-o dragoste sub vis ți-am pitulat
când ghiocel în insomnii m-aruncă.
Nu sunt de os pe-altar, ci întâmplat,
albind sub rațiune de speluncă...
Dormirii tale pace i-am strigat...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scenarii optimiste
primăvara îmi oferă scenarii optimiste
am aruncat la ghenă amintirile triste
lumini angelice mă sărută pe tâmple
scriu oda bucuriei și vreau să se întâmple.
nu sunt arlechin și nici comediană
romantismul țâșnește ca o arteziană
inmuguresc ca brazii gândurile mărunte
și par atipici ghiocei pletele cărunte.
triluri de mierle mi-au pătruns în suflet
natura mă răsfață cu splendori prin umblet
au înflorit mușcatele-n fereastră
versul e desfătare-n rapsodia albastră.
din grădină-mi trimit semne mirifice magnolii
eu visez minuni pe canapeaua dintre fotolii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ajun de mâine 8
pe umbre trece clipa de nălucă
și e-n a fi un vicleșug de mere...
pe calea apei lacrima îți piere
în ochii tăi mirare să aducă.
se tot prelinge-n șoapta ta tăcere
de oameni și de lutul lor uitucă
în șoapte ai un dor divin de ducă
femeie-n frumusețe îmbiere...
ți-e strălucirea inimii cometă
ce urma-și lasă-n imn, sub labirint,
eternitate-n nuntă incompletă.
pe strada îngerilor mâine-alint
îți stingi tristețea, de senin poetă,
cobori din setea vorbei, de argint...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Piranhna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada inimii
natură fantezistă și-a făcut un obicei
să decoreze arborii cu preafrumoși cercei
absoarbe în trunchiuri energia luminii
și transferă-n inimi mândria grădinii.
cântecul inimii se aude-n stetoscop
iubirea mireană e unicul ei scop
algoritmul ei imită timpul magic
se face înțeleasă cu chipul nostalgic.
inima știe mereu ce este de făcut
face din conștiință un rai absolut
șoaptele durerii le transpune-n versuri
versatilizate de sacre înțelesuri.
balada inimii o îngână și vântul
o duce pretutindeni s-o audă pământul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumea viselor
sunt un romantic care rătăcesc
prin lumea basmelor prin lumea viselor
fericiri mă asaltează că pot să iubesc
că mă îndrept mereu pe calea astrelor.
ca un curcubeu mă înalt la cer
născut din spuma mării de credință
cântecul din inimă nu este efemer
abordează veșnicia de biruință.
umbre de doruri mereu mă urmează
tăcute amintiri nu le-am uitat
mă mențin încordată și trează
ca pe un vânător abil, calificat.
zâmbetul meu e un poem sfios
de dragul soarelui luminos glorios
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natură suferindă
furtuna nebună dezmembrează copaci
acoperișuri de case le decopertează
timpul turbat lasă-n urmă săraci
privesc oftând cum cerul lăcrimează.
sunt tot mai dese uragane, tornade
climele suferă asaltate de noxe
neputința-i gravă când natura decade
o muzică metalică urlă în negre boxe.
dacă ar putea cuvântul să fie vindecare
dacă ar putea iubirea să facă o minune
pământul ar simți alean în fiecare
și n-ar mai fi -ncolțită de genune.
de-ar putea Dumnezeu să ne facă îngeri
nu s-ar mai sui la cer milioane de plângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te dezbraci
Când te dezbraci îmi pari pe ape nufăr,
Iar ochii mei în lacuri se prefac.
Te sorb cu sete, dionisiac
Și nudu-ți pun în al retinei cufăr.
Când te dezbraci miroase a gutuie,
Pe bolt-alei de stele înfloresc...
Buchet de mângâieri îți dăruiesc
Și-n vene, val de arșiță îmi suie..
Când te dezbraci îmi pari o catedrală
În care îngeri picotesc cuminți.
Eu -pictor iconar- ieșit din minți
Uitând de șevalet și de morală
Îmbrățisându-te, elegiac,
Păcătuind, cu mine te îmbrac.
sonet de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!